Povestea unui orfan, Pam Jenoff

,,-De ce ne spui acum secretul?
– Pentru că nu voi fi aici veșnic. Cineva trebuie să știe povestea și s-o spună mai departe.”
, spuse Astrid.

Ar putea fi o imagine cu carte şi floare

Pam Jenoff, prin intermediul acestui roman, s-a asigurat că cele două povestiri remarcabile, pe care le-a descoperit în arhivele Yad Vashem, vor fi spuse mai departe. Prima povestire este despre „Copiii necunoscuți” dintr-un vagon de marfă plin cu nou-născuți, smulși din familiile lor și trimişi spre un lagăr de concentrare, prea mici ca să ştie cum îi cheamă. A doua povestire este despre un circ german care a adăpostit evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circul Althoff fusese preluat de o tânără evreică, Irene Danner, care provenea dintr-o altă familie de circari. Circul o adăpostise nu numai pe Irene Danner, ci și pe sora ei, pe mama și pe tatăl acestora. Tatăl ei, Hans Danner, nu era de fapt evreu, ci soldat în armata germană. Când armata germană îl trimisese în permisie şi îi dăduse ordin să divorțeze de soția evreică, acesta sfidase ordinul și se ascunsese împreună cu ea și cu copiii. Irene Danner se îndrăgostise de un clovn care făcea parte din Circul Althoff, Peter Storm-Bento, și avuseseră copii împreună. Un alt lucru care a trezit interesul scriitoarei, în timp ce se documenta a fost istoria bogată a dinastiilor de circari evrei care se întinde de-a lungul secolelor, inclusiv familia Lorch, din care provenea mama lui Irene. Mai erau și alte familii de circari, precum Blumenfeld, care aveau vreo zece frați artişti sau administratori de circ. Din păcate, cei mai mulți au fost anihilați de nemți. 

Romanul este plăsmuit de imaginația scriitoarei, însă background-ul este veridic. Circul a ascuns evrei, a salvat vieți și a adus lumină prin locurile împaienjenite de atrocitățile naziștilor. Cineva trebuia să spună poveștile astea, pentru a fi duse mai departe. Istoria nu trebuie să se repete, iar pentru ca asta să se întâmple, trebuie să cunoaștem trecutul, spunea George Santayana. Interesul scriitoarei pentru cel de-al Doilea Război Mondial datează de peste douăzeci de ani, când a fost trimisă la Cracovia, în Polonia, ca diplomat al Departamentului de Stat al SUA, unde a lucrat la dosarele legate de război.
***
Același lucru îl face și Astrid care simte că are o obligație morală fața de Theo, orfanul care este salvat de Noa din trenul ororii. Astrid duce povestea mai departe, pentru că trebuie să fie cunoscută. Noa este adolescenta alungată de acasă după ce a rămas însărcinată cu un soldat nazist. Este obligată să renunțe la propriul copil, când cei de la organizația ,,Fântâna vieții” văd că băiețelul nu prezenta trăsăturile rasei ariene, un ciuda faptului că fusese conceput cu un nazist. Pentru a supraviețui, face curățenie într-o gară. Într-o zi, descoperă, într-un vagon de marfă, zeci de bebeluși evrei, pe care îi duceau spre un lagăr de concentrare. Își amintește de bebelușul ei, moment în care fură un bebeluș și fuge cu el prin viscol. Bebelușul e precum un ,,Moise pe Apa Nilului”.
După ce rătăcește prin pădure, pe un viscol năprasnic, cade răpusă de oboseală și de frig. Este salvată de un circ ambulant german. Directorul o asigură că se va îngriji de ea și de copil, dar condiția este să învețe să evolueze la trapez. Astrid este trapezista principală, evreică, salvată și ea tot de către directorul circului, Herr Neuhoff, nu o crede pe Noa atunci când spune că băiețelul evreu furat este fratele ei. Secretele ies la iveală; Noa, după lungi și istovitoare antrenamente, are parte de primele spectacole; Theo crește; Astrid se bucură de povestea de dragoste pe care o trăiește alături de Peter, clovnul circului, fiind binecuvântată cu o sarcină, viața își continuă cursul firesc, circul oferind bucurii de moment într-o lume apocaliptică. Dacă v-aș povesti tot, nu ar mai avea farmec lectura, așa că, vă propun să o adăugați pe listă. Sper că v-am stârnit interesul!
Povestea unui orfan e o carte care se citește ușor, o carte care aduce în prim plan lumea circului, o lume în care oamenii sunt egali, indiferent de clasă, de rasă sau de proveniență – ,,aici suntem toți la fel, judecați după talentul nostru.”. Nu-mi place să merg la circ, dar citind romanul acesta, pentru câteva ore, am fost acolo, am privit cum Noa și Astrid se antrenează la trapez, cum se pregătesc pentru spectacole, cum se mută dintr-o parte în alta, cum se tratează cu propriile leacuri, atunci când se îmbolnăvesc, cum împart mâncarea, cum se protejează unii pe ceilalți, cum duc veselia în diferite colțuri ale lumii. Aveam emoții de fiecare dată când Astrid și Noa se antrenau la trapez, mă emoționam de fiecare dată când Theo se cuibarea în brațele mămicii adoptive, tresăream când soldații naziști își făceau apariția pentru a verifica dacă circul Neuhoff nu adăpostește evrei, căci aveau informații că o femeie evreică se ascunde aici, însă nu reușeau să elucideze misterul.
Pam Jenoff, pe lângă cele două povestiri, pictează în cuvinte prietenia virtuoasă, prietenia adevărată despre care vorbește Aristotel, făcându-ne să ne întrebăm dacă noi am putea face vreodată ceea ce a făcut Noa, dacă, pentru noi, prietenia are aceeași conotație. Povestea unui orfan este și povestea unei prietenii adevărate, mistuite de flăcările care distrug circul, pe care războiul nu reușise să îl anihileze. O ficțiune așezată pe un background veridic.
🎪,,Circul a adus întotdeauna lumină in locurile prin care a trecut. Acum este un colac de salvare. Ridic bărbia. Dacă încă le mai putem oferi ceva, circul nu e mort. Circul a existat de pe vremea grecilor şi a romanilor, tradițiile noastre au o vechime de sute de ani. Am supraviețuit Evului Mediu, războaielor napoleoniene, Marelui Război. Vom supraviețui și acum.”
👧👦,,Copiii se joacă cu himerele.”
😊,,Singurul om pe care mă pot bizui sunt eu însămi.”
😊,,Să nu crezi niciodată că știi ce este în mintea altuia.”
În 1995, când a avut onoarea de a fi numit Drept între Popoare de Yad Vashem, Adolf Althoff a spus: „Noi, oamenii circului, nu vedem diferențe între rase și religii.”.

Cartea poate fi comandată de aici: https://www.litera.ro/povestea-unui-orfan

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Mădălina Crișan

Mădălina Crișan

Acesta este tărâmul meu virtual unde scriu cu entuziasm, cu dăruire, cu vulnerabilitate- pentru mine şi pentru tine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.